Pasărea zboară şi nu lasă urme,
Semne în nori...
Omul - pod de legătură
lasă urme,
Umbre adânci pe chipul
Anilor şi al planetei...
Lacrima, învăluită în iubire
Trece prin mistere,
În muguri de cuvinte.
Îndepărtează-te de rău,
Pune stavilă rătăcirilor...
Pe potecile străbune
Să nu lăsăm monştrii
Să distrugă darurile primite.
Sufletul,
Poate primi chipul dulce al veşniciei.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu